miercuri, 14 februarie 2018

DOMENII PROFESIONALE - introducere

67-69. DOMENII PROFESIONALE
Ce faceţi când trebuie să ajungeţi într-o localitate necunoscută pentru voi? In primul rând căutaţi informaţii privind posibilităţile de a ajunge la destinaţie şi drumul optim, astfel încât atunci când ajungeţi la o răspântie să puteţi alege drumul cel bun; alegând oricare alt drum veţi pierde timp şi energie pentru ocolişuri fară importanţă.
Am dat acest exemplu, aflat la îndemâna tuturor, pentru că acum vă aflaţi la o răspântie. Din aceasta pleacă o multitudine de drumuri, fiecare drum mai lung sau mai scurt, având la capătul său o profesie. Aţi putea să o luaţi la întâmplare pe oricare din ele şi să lăsaţi destinul să vă aleagă profesia ce o veţi practica; în cel mai bun caz veţi practica o profesie care nu ă place sau după mult timp şi energie pierdută veţi încerca altă profesie.
Care este soluţia pentru a evita o alegere greşită?
Pentru ca la capătul drumului să găsiţi ceea ce vi se potriveşte trebuie să apelaţi la o serie de informaţii. Alegerea profesiei este influenţată de aptitudini, cerinţele pe piaţa forţei de muncă şi, nu în ultimul rând, de aspiraţiile voastre profesionale (figura la, b, c).
Accesul neîngrădit la informaţii privind existenţa şi conţinutul unor ocupaţii este baza cea mai importantă pentru putea hotărî în legătură cu alegerea unui anumit domeniu profesional.
în momentul în care veţi şti bine ce opţiuni şi ce aptitudini aveţi, atunci veţi putea alege drumul cel mai bun entru a ajunge la profesia care vi se potriveşte cel mai bine, în funcţie de factorii personali, cât şi cei familiali şi sociali.

Cum au apărut ocupaţiile?
O perioadă lungă de timp oamenii nu s-au specializat practicarea unor ocupaţii, oricine putea lua parte la orice activitate, deci putea avea orice ocupaţie. Cu timpul, datorită creșterii avuţiei şi perfecţionării tehnicilor de producţie, s-au creat condiţiile unor specializări propriu-zise ale activităţii.
In Europa Apuseană, cu aproximativ o mie de ani în irmă, constatându-se că specializarea conduce la eficientizarea muncii individului şi la creşterea calităţii produselor, lucrătorii s-au organizat în asociaţii meşteşugăreşti. Acestea erau formate din persoane ce lucrau în acelaşi domeniu de activitate, fiind cunoscute sub numele de bresle sau corporaţii.
Perfecţionarea   tehnologiei,   creşterea   avuţiei îmbunătăţirea eficienţei muncii au condus la apariţia şi dezvoltarea diviziunii muncii - baza pe care au apărut ocupaţiile.
Cu cât diviziunea este mai mare, cu cât diferenţierea ocupaţională este mai accentuată, cu atât   legăturile dintre oameni sunt mai strânse, iar solidaritatea este mai puternică și necesară.
Cu toate acestea, specializarea în execuţia unor operaţii strict limitate, repetitive nu mai este o caracteristică ocupaţională a omului modern.
Acum este nevoie ca angajaţii să aibă cunoştinţe cât mai diversificate în legătură cu domeniul profesional în care lucrează. Se cere o pregătire multilaterală, deschisă către noutate, schimbare, diversitate.
Termeni specifici
Pentru familiarizarea voastră cu domeniile profesionale vor fi definiţi termenii cheie ce sunt utilizaţi pe parcursul întregului modul.
Prin domeniu profesional se înţelege o sferă sau un câmp de activitate, un sector al unei discipline ştiinţifice sau artistice.
Ocupaţia este activitatea utilă, aducătoare de venit, pe care o desfăşoară o persoană într-o unitate economico-socială şi care constituie pentru aceasta sursa de existenţă.
Ocupaţia poate fi exprimată prin funcţia sau calificarea profesională a persoanei respective.
Funcţia este activitatea desfăşurată de o persoană într-o ierarhie de conducere sau execuţie.
Calificarea profesională reprezintă un complex de cunoştinţe teoretice şi practice obţinute prin şcolarizare şi prin practică, ce permit celui care le posedă să exercite anumite operaţii de transformare şi de prelucrare a obiectelor muncii sau să presteze anumite servicii.
In sistemul naţional al calificărilor din România, pentru filiera tehnologică sunt prevăzute următoarele domenii profesionale:
  mecanică;
  electromecanică (figura 2);
  electronică automatizări;
  chimie industrială;
  electric (figura 3);
  construcţii şi lucrări publice;
  agricultură;
  silvicultură;
  comerţ;
  turism şi alimentaţie;
  industrie alimentară;
  fabricarea produselor din lemn;
  industrie textilă şi pielărie;
  tehnici poligrafice;
  estetica şi igiena corpului omenesc;
  materiale de construcţii.
Filiera teoretică:
profil real, cu specializările: matematică – informatică, ştiinţe ale naturii
profil uman, cu specializările: filologie, ştiinţe sociale
Filiera vocaţională:
-  profil sportiv (figura 4);
-  profil artistic, cu specializările: muzică, arte plastice şi decorative, arhitectură, arte ambientale şi design, arte vizuale, coregrafie, teatru;
-  profil pedagogic, cu specializările: bibliotecar - documentarist (figura 5), pedagog şcolar, educator-învăţător;
-  profil militar;
- profil teologic.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu