Domenii profesionale prezentare PPT

Specificul profesional al diferitelor zone geografice

Ponderea profesiilor şi specificul acestora sunt influenţate de tipul resurselor naturale existente în fiecare zonă geografică. Analiza specificului profesional şi a pieţei forţei de muncă la nivel regional, se poate realiza se poate realiza la nivelul celor opt regiuni de dezvoltare ale României.

•  Regiunea Nord - Est (figura 6) este cea mai întinsă regiune a României. Ea se caracterizează printr-o îmbinare armonioasă între toate formele de relief, ce oferă zone de deal şi câmpie, adecvate unei game largi de culturi agricole şi zone de munte, cu piesaje spectaculoase favorabile dezvoltării turismului. Zona dispune de următoarele resurse: mangan, sulfuri, ape minerale carbogazoase, ape sulfuroase şi feruginoase, materiale de construcţii; dispune de asemenea de soluri ce favorizează cultura cerealelor, a plantelor tehnice, a viţei de vie şi a pomilor fructiferi. Terenuri le arabile aparţin în proporţie de 90% proprietăţii private.

In regiune funcţionează două parcuri industriale. Parcul industrial Bacău, bazat pe tehnologia informaţiei şi comunicaţii, va asimila forţa de muncă disponibilă şi va dinamiza dezvoltarea acestui sector economic de vârf la nivel regional. Parcul industrial Iaşi este destinat industriilor de înaltă tehnologie ce include companii din domeniile IT şi biotehnologiei. Se are în vedere stoparea migraţiei forţei de muncă tinere şi specializate în aceste domenii, prin asigurarea de locuri de muncă pentru absolvenţii din domeniu.

Şansa zonelor limitrofe graniţei cu Ucraina şi Moldova este să se dezvolte ca areal de servicii de tranzit pentru produsele provenite din ţările fostei URSS (înmagazinare, înnobilare şi pregătire prin segmentare şi împachetare).

Datorită condiţiilor favorabile de care dispune, a frumuseţii locurilor, zonelor montane, precum şi a inestimabilului patrimoniu cultural şi religios (Putna, Neamţ, Suceviţa, Voroneţ), regiunea Nord - Est deţine un potenţial turistic ridicat. Se remarcă turismul balneo-terapeutic (Vatra Dornei, Slănic Moldova), dar şi turismul sportiv (vânătoare, pescuit).

Profesiile caracteristice zonei au pondere mare în silvicultură şi prelucrarea lemnului, agricultură, zootehnie (figura 7), extragerea şi exploatarea resurselor, transporturi, construcţii şi turism.

•  Regiunea Sud - Est (figura 8) este caracterizată prin resurse ale subsolului şi cultura cerealelor, legumelor, plantelor tehnice, viţei de vie şi pomilor fructiferi.

Regiunii îi este caracteristică discontinuitatea în teritoriu a activităţilor industriale (în Buzău sunt numeroase întreprinderi de prelucrare a lemnului şi sticlei) şi îmbinarea cu

activităţi terţiare (comerţ, servicii, turism) şi agricole.

Astfel, Galaţi şi Constanţa sunt caracterizate de o rată mare a populaţiei ocupate în industrie, Buzău şi Brăila au procente mai mari de populaţie ocupate în agricultură, iar Constanţa, Galaţi şi Tulcea, în construcţii şi servicii.

Regiunea dispune de o serie de resurse naturale care, valorificate corespunzător, pot juca un rol important în dezvoltarea economico-socială. Dintre acestea, cele mai importante sunt zăcămintele de ţiţei, gaze naturale, sare şi carierele de granit. Alt avantaj pe care regiunea îl poate valorifica, este reprezentat de prezenţa porturilor Constanţa, Galaţi, Brăila, Tulcea. Legăturile acestora cu marile porturi ale lumii, pot fi folosite, atât pentru a asigura materia primă necesară dezvoltării economice, cât şi pentru a exporta bunurile produse în ţara noastră. Cel mai important potenţial pentru dezvoltarea regiunii, este reprezentat de resursele turistice: Litoralul Mării Negre, Delta Dunării, Lacul Techirghiol, cetăţile (getice, romane, greceşti, bizantine) şi locaşuri mănăstireşti.

în regiunea Sud - Est s-au dezvoltat industriile: petrochimică, metalurgică, textilă, de echipamente, de construcţii navale, materiale de construcţie.

• Regiunea Sud - Muntenia (figura 9) se înscrie prin cadrul natural, trecutul său istoric şi dezvoltarea multilaterală printre regiunile de mare interes turistic. Cele mai importante areale cu potenţial turistic sunt: staţiunile montane de pe Valea Prahovei - Masivul Bucegi (figura 10), staţiunile balneoclimaterice (Slănic Prahova, Pucioasa), Dunărea.

Partea de nord a regiunii, respectiv judeţele Argeş, Dâmboviţa şi Prahova se caracterizează printr-un grad ridicat de industrializare, Prahova deţinând locul I pe ţară în ceea ce priveşte producţia industrială. Aici există importante resurse de subsol reprezentate de cărbuni, sare, zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale.

In sudul regiunii există suprafeţe agricole întinse care stau la baza dezvoltării unei agriculturi specializate pe anumite tipuri de culturi cerealiere.

Potenţialul industrial este reprezentat de industria chimică şi petrochimică, maşini, echipamente şi mijloace de transport, materiale de construcţie, textile, confecţii şi alimentară.

• Regiunea Sud - Vest (figura 11) este bogată în resurse forestiere (molid, brad, fag, carpen, gorun), păşuni şi fâneţe naturale, resurse ale solului şi subsolului, resurse energetice (hidroenergie, cărbuni inferiori, petrol şi gaze naturale).

Structura şi repartizarea activităţilor economice la nivelul regiunii este determinată de resursele naturale, tradiţia în prelucrarea acestora şi facilităţile tehnologice.

Sectorul extractiv (cărbune energetic şi petrol) constituie o componentă importantă în economia regiunii. în judeţul Gorj se găsesc cele mai multe întreprinderi cu profil extractiv. Oltul este un judeţ puternic agricol, o mare parte a angajaţilor din industrie reorientându-se către activităţi agricole.

Structura de afaceri a regiunii Sud - Vest este formată din trei parcuri industriale, situate în judeţul Dolj (Craiova), în judeţul Gorj (Sadu) şi un parc industrial la Corabia.

Agricultura reprezintă o resursă importantă pentru Oltenia, unde sunt cultivate cereale (porumb şi grâu), plante oleaginoase, legume, fructe, cartofi, sfeclă de zahăr şi viţă de vie. Regiunea beneficiază de un potenţial turistic diversificat, incluzând turismul montan, speologic, balnear, religios, ecoturismul şi parcuri naturale.

• Regiunea Vest (figura 12) se remarcă prin industria metalurgică şi carboniferă. Regiunea cuprinde provincia Banatului, provincie istorică românească, cu o dezvoltare economică timpurie şi mai puternică în comparaţie cu alte zone din ţară. Regiunea Vest are un relief variat şi armonios distribuit în zone de câmpie, deal şi munte. însemnate resurse ale subsolului (huilă, antracit, aur, argint, roci dure, zăcăminte radioactive, izvoare termale şi minerale), ale solului (păduri cu esenţe valoroase - figura 13, soluri fertile) şi legăturile de transport facile cu centrul Europei reprezintă coordonatele economice ale regiunii.

Profilul industrial al zonei este specific industriei extractive, industriei chimice, industriei constructoare de maşini, prelucrării lemnului şi industriei alimentare. Judeţele Arad şi Timiş se remarcă prin producţia agricolă, podgorii şi bazine pomicole.

Domeniile în care regiunea prezintă un potenţial de dezvoltare ridicat sunt cercetarea-dezvoltarea-inovarea, iar serviciile şi turismul capătă o importanţă din ce în ce mai mare la nivelul acesteia.

• Regiunea Nord - Vest (figura 14) se caracterizează atât prin complexitatea fizico-geografică, cât şi prin cea economică.

în regiunea Nord - Vest există mari discrepanţe în dezvoltarea economică a celor şase judeţe: judeţele din sud şi vest, respectiv Cluj, Bihor, Satu Mare, sunt industrializate (industria alimentară, industria uşoară, lemn, construcţii de maşini) şi mai stabil dezvoltate economic decât judeţele din centru şi est, specializate pe prelucrarea lemnului şi metalelor.

Judeţele Maramureş, Bistriţa-Năsăud sunt zone în declin industrial, dar deţin resurse dintre care menţionăm: minereuri, bauxită, sare, materiale de construcţie, lemn. Astfel, de la oraşele mari ale regiunii, până la cele mai izolate zone, pot fi identificate resurse locale pe baza cărora să se poată realiza dezvoltarea durabilă a acestora.

Dacă în marile centre urbane există o multitudine de resurse şi oportunităţi de dezvoltare, în zonele izolate există un aspect pozitiv reprezentat de conservarea culturii populare şi a tradiţiilor, care poate fi valorificat turistic. Regiunea are un potenţial turistic apreciabil: rezervaţii naturale, vestigii arheologice, lacuri glaciare şi de acumulare, peşteri, staţiuni balneoclimaterice, condiţii favorabile practicării turismului montan, de agrement şi odihnă.

• Regiunea de Centru (figura 15) se încadrează în provincia istorică Transilvania ce intră în circuitul turistic internaţional (figura 16). Potenţialul turistic al regiunii este foarte variat atât datorită reliefului, cât şi datorită varietăţii istorice şi culturale. Amintim staţiunile Predeal, Poiana Braşov, Băile Tuşnad, Covasna. Un interes aparte pentru turismul cultural îl reprezintă satele care au păstrat încă vie cultura tradiţională cu arhitectura şi tehnica populară.

Principalele domenii agricole care reprezintă potenţial de dezvoltare şi o sursă de locuri de muncă sunt: creşterea animalelor, viticultura, cultivarea plantelor textile, a cartofului şi sfeclei de zahăr.

Regiunea deţine însemnate rezerve de gaz metan, minereuri auro-argentifere, nemetalifere, sare, izvoare minerale şi terapeutice, iar peste o treime din suprafaţă este ocupată de pădure; deţine resurse hidrografice şi o reţea de transport dezvoltată. Meşteşugurile au tradiţie seculară, iar activităţile economice sunt foarte diversificate.

Cele mai însemnate ramuri industriale sunt: prelucrarea metalelor, industria chimică, toate ramurile industriei uşoare şi alimentare.

• Regiunea Bucureşti - Ilfov reprezintă cea mai mare aglomerare industrială a României, în care sunt prezente toate ramurile industriale. Comerţul, activităţile de depozitare, distribuţie, administraţie şi construcţii au avut o evoluţie rapidă în ultimul timp, astfel încât regiunea se distanţează ca nivel de dezvoltare de celelalte regiuni. Mediul economic este deosebit de atractiv datorită structurii instituţionale existente, a forţei de muncă calificate şi a sistemului de comunicaţii dezvoltat.

Agricultura are o prezenţă dominantă în economia judeţului Ilfov, iar economia capitalei este caracterizată de dezvoltarea sectoarelor de servicii şi industrii. Sectorul serviciilor este bine dezvoltat, cu precădere în ceea ce priveşte telecomunicaţiile, intermedierile financiare, educaţia şi cercetarea, transportul şi depozitarea, turismul şi serviciile culturale, serviciile către întreprinderi şi comerţ.